Cum arată cerul? Există cu adevărat un cer?

Întrebare: „Ce înseamnă că Biblia este «inspirată» (aşa cum pretinde?)”

Răspunsul nostru: Aşa cum un angajator desemnează ce slujbă să facă fiecare angajat, tot aşa şi Dumnezeu a delegat scrierea Bibliei mai multor persoane de-a lungul istoriei, pentru ca mesajul mântuirii Sale să poată fi cunoscut pe tot pământul.

Moise a scris primele cinci cărţi ale Bibliei, relatând ce s-a petrecut în acea periodă de timp. Isaia a consemnat ceea ce i-a cerut Dumnezeu să le spună israeliţilor. Ieremia a înregristrat toate situaţiile în care le-a vorbit israeliţilor şi reacţiile lor la mesajul său. Matei, Marcu, Luca şi Ioan au scris despre viaţa şi învăţăturile lui Iisus. Şi aşa mai departe.

În total avem 40 de scriitori diferiţi, care au scris de-a lungul unei perioade de timp foarte îndelungate (1500 de ani) şi care au provenit din zone geografice diferite. Totuşi, modul în care L-au descris ei pe Dumnezeu şi mesajul lor despre cum putem să-L conoaştem pe acest Dumnezeu sunt aceleaşi.

Luat literal, termenul „inspirată” înseamnă „insuflată de Dumnezeu” sau „de la Duhul lui Dumnezeu”. Dumnezeu a fost totalmente implicat în acest proces. El se aseamănă cu munca de colaborare a doi scriitori (Dumnezeu fiind autorul principal, iar apoi fiecare dintre autorii umani). Dumnezeu i-a îndrumat în legătură cu ce să spună, ce să scrie şi ce să includă.

Cu toate că Dumnezeu lucra prin aceşti autori umani, în multe cazuri stilul lor scriitoricesc unic şi expresivitatea lor sunt evidente. De exemplu, scriitorii Evangheliilor (care au scris despre viaţa şi învăţăturile lui Iisus) au fost Matei, Marcu, Luca şi Ioan. Toţi aceştia au scris despre ceea ce a făcut şi a spus Iisus, dar fiecare dintre ei a accentuat diferite lucruri. Ioan a zăbovit mai mult asupra a ceea ce a spus Iisus cu privire la dumnezeirea Sa. Matei şi Luca au insistat mai mult asupra evenimentelor care au avut loc la naşterea Sa. Marcu a scris doar un scurt rezumat al vieţii Sale.

Mai jos găseşti câteva pasaje din Biblie, care arată în mod clar că autorii umani au fost călăuziţi de Dumnezeu cu privire la ce să scrie:

„Domnul i-a zis lui Moise: «Scrie aceste cuvinte, căci pe temeiul acestor cuvinte am încheiat un legământ cu tine şi cu Israel»” (Exod 34:27).

„În al patrulea an al domniei lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, următorul cuvânt a venit la Ieremia de la Domnul: «Ia un sul de carte şi scrie în el toate cuvintele pe care ţi le-am spus cu privire la Israel şi la Iuda şi cu privire la toate naţiunile, din ziua când ţi-am vorbit, pe vremea lui Iosia, până în ziua de azi!»” (Ieremia 36:1-2).

„Du-te acum de scrie aceste lucruri pe o tăbliţă şi gravează-le într-o carte, ca să rămână pentru ziua de apoi, ca mărturie pentru veci de veci” (Isaia 30:8).

„Când L-am văzut [pe Iisus], am căzut la picioarele Lui ca mort. Dar El Şi-a pus mâna dreaptă peste mine, zicându-mi: «Nu te teme! Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Cel viu. Am fost mort, dar iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu ţin cheile Morţii şi ale Locuinţei morţilor. Scrie deci lucrurile pe care le-ai văzut, lucrurile care sunt şi lucrurile care vor avea loc după acestea»” (Apocalipsa 1:17-19).

„Deoarece mulţi s-au apucat să alcătuiască o istorisire despre lucrurile pe deplin crezute printre noi, aşa cum ni le-au încredinţat cei care de la început au fost martori oculari şi au devenit slujitori ai Cuvântului, mi s-a părut şi mie potrivit, preaalesule Teofile, după ce-am făcut cercetări amănunţite asupra tuturor acestor lucruri, de la începutul lor, să ţi le scriu în ordine, unele după altele, ca astfel să poţi cunoaşte temeinicia lucrurilor în care ai fost învăţat” (Luca 1:1-4).

„Iisus a mai făcut multe alte semne înaintea ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în această carte. Dar acestea au fost scrise pentru ca voi să credeţi că Iisus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi crezând să aveţi viaţă în Numele Lui” (Ioan 20:30-31).

„...din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mântuire, prin credinţa în Cristos Iisus. Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu [inspirată de Dumnezeu] şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună” (2 Timotei 3:15-17).

„Trebuie să înţelegeţi că nicio profeţie din Scriptură nu este interpretarea cuiva. Căci nicio profeţie n-a venit vreodată prin voia omului, ci oameni sfinţi ai lui Dumnezeu au vorbit călăuziţi de Duhul Sfânt” (2 Petru 1:20-21).

„El [Iisus] le-a zis: «O, nepricepuţilor şi înceţilor cu inima, când este să credeţi tot ce au spus profeţii! Nu trebuia să sufere Cristosul aceste lucruri şi să intre în gloria Sa?» Şi începând de la Moiseşi de la toţi profeţii, El le-a explicat în toate Scripturile lucrurile cu privire la Sine” (Luca 24:25-27).

„El [Iisus] le-a zis: «Acestea sunt cuvintele pe care vi le spuneam când încă eram cu voi, că trebuie împlinite toate lucrurile scrise despre Mine în Legea lui Moise, în Profeţi şi în Psalmi». Şi El le-a deschis mintea ca să înţeleagă Scripturile” (Luca 24:44-45).